Traditie Sarbeasca

Badnjak

  Sunt multe obiceiuri frumoase de Crăciun, însă dacă nu se merge în ziua de Crăciun la Sfânta Liturghie, totul rămâne un simplu joc. În Ajun de Crăciun (Badnje veèe), se aprinde badnjakul, un trunchi de stejar tânăr, ce se tăia pe vremuri din pădure. În zilele noastre, este doar un mănunchi de crengi de stejar, însă semnificația este aceeași: acest lemn tânăr îl simbolizează pe Isus Hristos și intrarea Lui în lume, în inima și-n casa noastră. Iar fapta arderii badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând, badnjakul amintește de lemnul pe care l-au adus păstorii în peștera cea rece și pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut. Și mai are o semnificație și anume prevestirea Golgotei. Paiele ce se aduc în casă de către gospodine amintesc de paiele pe care L-a așezat Maria pe abia născutul Hristos. Ritualurile de Crăciun, în casă și în biserică, au o simbolistică profundă, sunt semn al credinței în Dumnezeu și al amintirii despre acea minunată noapte când au pălit stelele cele mari de deasupra Palestinei, acoperite fiind de una singură, mare, așa cum nu s-a mai văzut până atunci. De steaua care a pus într-o lumină nouă prorocirile Vechiului Testament, deoarece a însemnat prorocita naștere a Mântuitorului, a unor noi vremuri, a Noului Testament și a unei noi lumi.
Arderea badnjakului - tradiție de Ajun de Crăciun (Badnji dan) la sârbii ortodocși de rit vechi, care are loc pe 6 ianuarie după calendarul gregorian, respectiv pe 24 decembrie după calendarul iulian.

 

 

 

 

 

Costume populare sârbești din Banat

 


   


Dansurile sârbești din Banat care s-au păstrat până astăzi în forma autentică sunt:

¨      malo kolo (hora mică)

¨      veliko kolo (hora mare)

¨       mađarac ( "dans maghiar", în formație un băiat cu două fete)

¨       sitno (mărunta)

¨      kukunjica (coconește)

¨      šestica (de șase)

¨      đurđevka (Georgiana)

¨      Žikino kolo (hora lui Žika)

¨      vlaško kolo (hora românească)

¨      banaæansko kolo (horă bănățeană)

¨      seljaèica (țărăncuța)

      Toate aceste dansuri se execută în ritm alert.

    Acompaniamentul   acestor   dansuri   se   asigură   de  obicei prin melodii

executate  la fluier, cimpoi, primiță, vioară sau acordeon. Muzica instrumentală și vocală autentică, specifică a sârbilor din Banat s-a păstrat mai puțin.